Friday, 29 March 2013

Despre Ponta, numai certitudini


N-am chef de literatură azi, o rostogolesc bolovăneşte: spre deosebire de marea majoritate a publicului care suspectează un blat între Ponta şi Băsescu pe tema numirii procurorilor şefi, dar mai lasă totuşi loc de infirmare a suspiciunii, eu nu las nici o spărtură pentru datul la întors – că despre aia e vorba, nicidecum despre infirmare în sensul anihilării unui zvon fals. (Dacă era un zvon nefondat, orice consilier de imagine care-a gătat măcar şcoala profesională de sculeri-matriţeri îi zicea lui Ponta că a lăsa un zvon să se rostogolească zile-n şir e fix acelaşi lucru cu a-l pune-n practică, din punct de vedere al catastrofei de imagine – chiar dacă acţiunile ulterioare sunt neconforme cu zvonul, se va considera că n-ai făcut altceva decât să răspunzi presiunii publice dând înapoi.) Pentru cine nu pricepe dintr-o privire razantă cu luciu’ apei, confirmarea existenţei blatului este însuşi interimatul lui Ponta la justiţie – Mona Pivniceru nu şi-a dat demisia pe nepusă masă, în urma unei indigestii nocturne, ci a procedat milimetric în acord cu planul USL vânturat public de nişte săptămâni pline. Ca atare, până la ora asta Ponta se putea consulta cu Crin de 25427567 de ori pentru un ministru nou-născut la justiţie. Faptul că n-avem de-a face cu noutatea-n carne şi oase, ci cu interimatu’ lui Ponta, se traduce aşa:

Ponta către Crin: — Am chef de-un blat cu Băsescu pe numirile alea.
Crin către Ponta: — Eu nu. Dacă-ţi trebe blat, fă tu pocinogu’ cu mânuţa şi sub semnătura ta, nu împinge un ministru liberal să se umple de rahat.
Ponta către Crin: — Interimat să fie dară!
Ponta către Băsescu: — Mi-a ieşit, vin, sunt fericit!

Apoi avem aşa: Kovesi n-a apărut de nicăieri pe piaţă. Numele ei cu siguranţă că a fost propunerea lui Băsescu, omu’ recunoscând-o şi public, că el e doar mitocan şi securist, nu şi curvă, ca Ponta. Acum cel mult ar mai fi un singur lucru de aflat: dacă Ponta mai răspunde la presiunea publică a electoratului care l-a suit în copac şi care-i trage chiftele cu praştia, plătindu-i leafa. În cazul episodului UDMR, nu Ponta a răspuns la presiunile noastre, ci liberalii, care oricum erau pe aceeaşi lungime de undă cu noi – din primele momente de după anunţul lui Ponta au apărut voci din PNL scandalizate până la dumnezeu şi retur. Ponta, dimpotrivă, a împins UDMR-işti în funcţii pe uşa din dos, numa’ de-a dracu’. Deci precedentul nu-l avantajează deloc. În cazul Kovesi, singura chestiune care mai dă speranţe e delimitarea lui Crin de mizeria asta în repetate rânduri – cam asta e singura presiune la care încă mai e o şansă ca Ponta să răspundă. Chiar dacă, sunt convinsă, nenumirea lui Kovesi nu-l va împiedica să numească vreun slugoi de-al lu’ Kovesi. Blatul e blat, e real şi va produce efecte. 

Monday, 25 March 2013

Cu nervi şi nu prea

Există un anume grad de enervare în rândul votanţilor USL, în baza anunţului făcut de Crin şi Ponta, cum că se mai distrează cu Băsescu până-n 2014, nici vorbă de suspendare. Si eu am avut, evident, aceeaşi reacţie, e clar că oamenii par nişte speriaţi de bombe, care de gija urâţilor de la Bruxelles nu mai văd nici Constituţie, nici legislaţie românească în vigoare, nici nimic. Politic vorbind, e clar o găinăreală, n-are rost s-o dăm prin mărăciniş. Cosmic vorbind, aşa, la nivel de echilibru universal :)), treaba e un pic altfel totuşi:

● În 2009 Crin s-a bătut nebuneşte în campanie, având în spate un partid semibleg, semidezorganizat şi din care bucata pro-Tăriceanu stătea cu dosu’ pe bordură şi aştepta ca el să-şi rupă gătu’ cât mai repede şi cât mai sonor. Electoratul nu l-a primit nici în turul 2 măcar! – de unde graba asta de a-l vedea acum la Cotroceni? Uite că acu’ nu se mai grăbeşte Crin să ajungă la palat. Totul costă pe lumea asta – chiar şi prostia, fie şi dată de media aritmetică a inteligenţei electoratului, se plăteşte.

● În 2010 au existat nişte tăieri crâncene de salarii, o creştere aberantă de TVA, în paralel cu jaful băsist generalizat. Afară de cazu-n care am urmărit eu presa greşită, mă tem că-mi amintesc absolut corect că n-au existat proteste masive, nici vreo grevă generală.

● În 2012 după decizia CCR pe tema referendumului iar n-am văzut proteste masive.

● Acum e 2013 şi tot linişte pe străzi. Ba mai mult, lumea a luat în râs ieşirea lui Băsescu, acum se desfăşoară campanii haioase în care poporu' se trage-n bild făcându-i tai-tai lui Băsescu, unii cu copiii, alţii cu căţeii – tot pe Feisbuc. Păi dacă lumea se chiar simte bine şi se distrează copios cu Băsescu, nu-i normal ca şi liderii USL să-şi urmeze electoratul? BA DA! Ne distrăm împreună, uite-aşa. Dacă în secunda doi de la postarea psihiatrică a lui Băsescu erau la Cotroceni măcar vreo 2000 de nervoşi, care a doua zi să se facă fie şi numai 10000, vă dau eu în scris că la ora asta în USL nu se mai ziceau bancuri cu Băsescu şi PDL! Obişnuiţi-vă cu ideea că politicienii reflectă electoratul care-i votează! Aşadar, pe Feisbuc protestăm, pe Feisbuc îl suspendă şi USL-iştii pe Băsescu! Dacă protestul mai are şi caracter umoristic, atunci chiar nu mai pricep unde e ruptura între atitudinea USL şi atitudinea electoratului, zău acu’!

Saturday, 23 March 2013

1. Nu s-or mai vâjât numirili. Sfârşât. =))
2. Ponta, o fi bine?


Scriu în două hălci despre Convenţia PDL, pentru că nu se poate altfel:

1. Pun partea hlizită-nainte, ca să pot încheia serios. Lenuţa rămase dară cu tocurile-mplântate-n ţărnă. Ba i-a mai turnat şi Blaga o troacă de lături în cap de la tribună pe tema traseului curviliniu prin mai toată lista partidelor politice. (Să-mi scuzaţi îmbunătăţirea terminologică, dar formularea lui Blaga invită – a zis că Udrea s-a plimbat peste tot. :)) ) Rezultatul spontan? Băsescu s-a tras în film pă Feisbuc şi şi-a anunţat smulgerea din PDL întru inventarea unei noi chestii – ceva de dreapta, dracu’ ştie ce. Deci tot ce-a fost frumos s-a terminat. :)) Eu vă spun drept că moace mai cioflicate decât ale ăstor doi, Udrea urlând a fraudă şi Băsescu fluierând a pagubă, n-am mai văzut în politica de vârf nici la Geoană, cu celebra-i dimineaţă de după. Momentele critice umanizează, bre! Cu forţa! Uitaţi-vă pe înregistrările televiziunilor la discursul lui Udrea, în care-şi scuipa plămânii-n microfon de mândră ce era, comparativ cu conversaţiile post-catastrofă cu presa, în care povestea ca o fătucă picată la BAC despre cum depune ea contestaţie, că nu-i mai trebe decât fo cinj de sutimi să treacă. =)) Uitaţi-vă la discursul lui Băsescu, ameninţător şi cu aerul că ştie dânsu’ bine ce are de făcut cu ăi’ de calcă pe lângă marcaj, după care uitaţi-vă la gunoiu’ ăla de filmuleţ postcoital lipit pă Feisbuc, unde..., nici nuş’ cum să descriu, e ca un pechinez care-ncearcă să-l muşte de cur pe Blaga cu o proteză dentară de pit bull, care-i sare din gură. Şi şi-a mai tras şi vesta aia model Cristoiu, vorba lui Adi Ursu – să-i zicem vestă antifraudă =)) – peste o cămaşă cu dungile încă verticale. Ceva de-un penibil de ţi se strepezesc dinţii! :))

Interludiu: Mai anii trecuţi ziceam că odată scos din priza guvernării, PDL-ul îşi pierde raţiunea de a exista. Iacătă. Acum totul se reduce la supravieţuiri individuale. Se zicea că PDL-ul e un partid cu organizaţii locale puternice. Chiar aşa o fi? Teoria mea era că vorbim de fapt de simpla şi străvechea diviziune a muncii: birourile locale de jaf organizat. Atât. Cui nu-i e clar nici acum că aşa stă treaba, vorbim la anul, dupa europarlamentare. :) Să vedem atunci câte “organizaţii locale puternice” îmi enumeraţi. Ăla va fi votul care va reda cel mai bine forţa organizatorică a fiecărui partid. Afară de cazul în care europarlamentarele vor fi cuplate cu prezidenţialele, prezenţa la vot va fi scăzută – că aşa e tot timpul, şi nu doar în România. Asta ce înseamnă? Păi înseamnă că acolo se măsoară fix forţa activului de partid. Deci dacă nu vedeţi bine la distanţă, mai ţineţi-vă un an şi-un pic. :)

2. Ponta, ai cam rămas singura frână în calea suspendării lui Băsescu... Acum nu mai putem vorbi de o isterie-n bloc a PDL-iştilor în cazul unei noi suspendări, PPE-ul oricum e tot mai vraişte, majoritatea din parlament nu mai e plăpândă ca az’ vară şi-n principiu totul e în mâna USL. Iar când dinspre USL Crin iese cu atenţionarea groasă că Băsescu confirmă şi suplimentează cu episodul 23 martie toaaaate motivele care-au condus la precedentele suspendări, toate privirile se-ntorc sincron către jumătatea de USL din vârful căreia tuturor măgăriilor lui Băsescu li se răspunde în conformitate cu Pactul de Nesuspendare... Şi privirile alea rămân aşa, ţepene pe direcţie – chiar dacă Ponta în gândirea lui de tocilar crescut mare îşi închipuie că tragerea de timp aduce obişnuinţa. Ponta, nu obişnuinţă – IRITARE, pricepi? 

Thursday, 7 March 2013

7

V-am mai spus, marcaţi-vă zilele în care viraţi puternic la dreapta. :))