Monday, 31 January 2011

E clar, declarăm război Rusiei!

“Potrivit anunţului de intenţie de pe site-ul 
www.e-licitatie.ro, Jandarmeria vrea să cumpere 10.000 de căşti de protecţie, 475 de pulverizatoare, 300 de pistoale mitralieră, 406 puşti, 33.500 de cartuşe pentru lansatoare, 1.000 de grenade fumigene, 1.000 de petarde, 10.500 de grenade lacrimogene şi 4,7 milioane de cartuşe.
Valoarea estimată a contractului, fără TVA, este de peste 42,2 mlioane de lei.
Data prevăzută pentru începerea procedurilor de atribuire a contractului este 1 martie.” (Mediafax)

Acu’ sigur că ei le zic poetic “echipamente de reprimare a revoltelor”, da’ noi ştim că nu suntem în stare de revolte, aşa că e evident că urmează să declarăm război Rusiei. =))

Dacă pe 1 martie incepe procesul de atribuire a contractului, cum suntem noi foarte iuţi la d-astea, pe 2 se poate descărca marfa şi pe 3 martie deja poate ieşi înfigăreţu’ nostru cu declaraţia de începere a ostilităţilor – 3 martie e frumos, nu? Aşa, să zicem cu ocazia sărbătoririi Tratatului de la Brest-Litovsk. =))

Sunday, 30 January 2011

"Half of the time we're gone

...but we don't know where."

(A ramas mergand incet de azi noapte --
doar ca azi dimineata era soare all over it and all over. :) )

Saturday, 29 January 2011

Nu mai mult de 37,2 °C

Sinteza vremurilor, în formă de banc, oarecumva:
________
Cum se manifestă un organism liberal invadat de un virus agresiv?
- Îşi creşte puţin temperatura, aşa, cam până pe la 37,2 °C, după care se opreşte plin de înţelepciune:
“Mai mult nu-mi permite ideologia.”

_______
Cam aşa îşi închipuie lumea că merge treaba politic vorbind, că orice s-ar întâmpla, lucrurile pot fi controlate într-o notă ideologică.
Eu cred totuşi că există un punct de la care lucrurile încep să fie strict biologice. Voi credeţi cum doriţi.

Friday, 28 January 2011

Suntem in siguranţă: câte 8 pe fiecare stradă!

Cum ce 8? Opt câini, măi, opt câini pe fiecare stradă, asta e media rezultată din estimarea autorităţilor locale bucureştene raportată la numărul de străzi din Bucureşti: ~40000 de câini/~4800 de străzi. Deci câte o patrulă de aproximativ 8 javre pentru fiiiiiiecare străduţă bucureşteană. Ce nu-i clar? Nu plătesc iubiţii contribuabili pentru ca statul să livreze îndărăt siguranţă în spaţiu' public?
Ba da! Păi? Atunci ce nu-nţelegeţi? Uite, pe tanti dacă a fost periculoasă şi a umblat vagaboandă pe stradă, câinii care asigură ordinea publică în Bucureşti au rezolvat-o! Păi ş-atunci să nu te faci tu organizaţie săritoare la gâtul criminalilor de câ’ni, care n-au în cap decât eutanasii verzi pe pereţi? Ba bine că nu! 

Wednesday, 26 January 2011

Bucureştenilor le lipseşte o doagă!

60% dintre bucureşteni sunt mândri şi foarte mândri că sunt bucureşteni. Mă’ oameni buni, dacă e un curent artistic, spuneţi-mi, să mă opresc înainte să vă-njur pe nedrept. Cum MÂNDRI?! Asta e noua rochie de seară a bucureştenilor, observ de-o vreme, o modă care ţine exclusiv de gust şi în nici un caz de vreo formă de realism: “Sunt mândru că sunt bucureştean.” În raport cu ce, doamne iartă-mă? Sigur, e mai bine decât în Adunaţii-Copăceni. Dar e capitală, măi, dragilor, şi arată ca mama dracului, TOT – sigur, nu uniform, că pe alocuri arată înfiorător, nu ca mama dracului, e şi asta o gradaţie. Întreb şi eu lumea, dom’le, cu ce naiba vă mândriţi? Nu primesc răspunsuri raţionale de nicăieri! Sincer, cu toată buna intenţie întreb, chiar vă place urbea aia? Chiar vă induce un grad de satisfacţie care să atingă cote de genul 70% mulţumit de primarul general şi 65% mulţumit de primarul de sector? Chiar aşa bine e? Că eu nu găsesc veci un colţ mulţumitor de Bucureşti în trecerile-mi pe-acolo! Sigur, e greu să tragă cineva jos blocurile alea oribile, dar s-o luăm cu obiective punctuale: CAPITALA ŢĂRII MELE NU-MI OFERĂ UN AEROPORT DE BUN-SIMŢ, futu-i mama mă-sii de el aeroport în 2011!!! UN AEROPORT în capitala ţării membră UE România! UN AERORPORT DECENT, oameni buni, într-o lume în care se circulă internaţional în draci! Voi sunteţi în toate minţile? Mândrie de bucureştean?! Întreb din nou, mândrie CĂ CE?!

Tuesday, 25 January 2011

Andronic, ai dreptate, eşti varză

“S-a speculat în legătură cu o serie de negocieri la nivel parlamentar anul trecut, în care liberalii au stat pe margine şi nu au avut nici un cuvânt. Nu s-a spus însă negru pe alb că alegerea primarilor într-un singur tur avantajează politic PSD care are o structură de partid în teritoriu mult mai puternică, în timp ce PNL speră să primească un vot politic, în marile oraşe.
Şi pentru că vorbim despre marile oraşe. Să le luăm pe rând.
Bucureşti – primar Sorin Oprescu – deja s-a vorbit despre o susţinere a PSD pentru Sorin Oprescu. Dacă mai adăugăm şi Legea Capitalei, PNL riscă să rămână fără candidaţi şi la primăriile de sector în Bucureşti, reduta pe care partidul se baza pentru 2012.
ConstanţaPSD porneşte cu prima şansă, mai ales cu alegeri intr-un singur tur.
CraiovaPNL nu a contat niciodată aici şi este aproape imposibil ca un candidat liberal să primească cele mai multe voturi, în faţa structurilor de partid ale PSD şi PNL
Timişoara – se joacă, dar PNL a arătat în ultimele cicluri electorale că nu are candidaţi puternici aici.
Braşov şi Arad – mai ales în varianta unor alegeri locale cu un singur tur, primarii în funcţie pornesc clar cu prima şansă.
Cluj – este al PDL de 3 mandate. Este o problemă a PSD de mult timp. PNL ar putea avea o şansă, dar nu am văzut să dea semne că ar arunca pe cineva în luptă.
Iaşi – a fost, în mod tradiţional, disputat de PSD şi PDL. Îmi este greu să cred că PNL va reuşi să impună pe cineva.
(Dan Andronic)

Bun, nu mă-ntind acum la argumente care-i pot da peste cap teoria din motive de imprevizibilităţi care-l depăşesc, pe scurt, concluzia înspre care ne împinge consultantul de pe urma consultanţei căruia n-a căştigat nimeni veci ar fi că PNL pierde în condiţiile în care candidatul unic din partea alianţei cu PSD va fi, în marile oraşe amintite, PSD-ist, ca fiind mai bine clasat. Am înţeles, dar ca să ne convingi de asta ne dai exemple de oraşe mari în care ORICUM, singur zici, PNL nu a contat şi nici n-are şanse să conteze? Întrebarea de bun-simţ e: şi atunci ce dracu’ pierde??? Pe de altă parte însă, dacă PNL şi PSD nu se aliază, altă întrebare de bun-simţ e: cine câştigă? Răspuns urlător la văzzzzduh: BĂSESCU! Deci Andronic, sper să-ţi cumperi mobilă nouă de banii cu care te plăteşte, da’ trage-ţi fusta mai în jos, că ţi se vede. =))
Până una-alta, noi rămânem cum am stabilit: Băsescu, out!
Dup-aia ne numărăm şi bibilicile, bine? 

Monday, 24 January 2011

Băsescu, dacă nu eşti cuminte te dăm la popor! =))

Trebuie să-i felicit pe moldoveni pentru tunetele sănătoase de la Iaşi, de mai devreme. Se pare că pe stomacul gol are mai multă rezonanţă – pe principiul cavităţilor. :)) Noroc cu Ansamblul folcloric SPP, că altfel, tare mă tem că ieşea Băsescu uuuun pic boţit din hora aia şi bine călcat pe opinci. Sigur, dacă era primar băsist la Iaşi, iar aveam parte de bunătăţi pe model “Mai sus materialele şi mai tare:
Bă-ses-cu!”
. Aşa, cu atâta ură necenzurată, nici oile lu’ Flutur, care făceau cândva reclamă outdoor pentru apa minerală Bucovina, de data asta n-au mai prins microbuzu’ de Iaşi să se aranjeze natural măcar în formă de Izvorul Minunilor, dacă în formă de Băsescu riscau să fie tranşate pe aşa fundal de foamete.
P.S.: By the way, că tot veni vorba de mijloace de transport în comun, zicea Simirad că au cărat liberalii şi socialiştii oameni cu autobuzele pe ruta Bucureşti-Iaşi, cu scopul declarat de-a-i face backing vocals lu’ Băsescu după cum s-a văzut. Adică auzit. Se vede că pe băsişti nu-i duce capu’, de-aia fac risipă şi de unde nu-i avantajează. Simirad, maică, ăştia-s în opoziţie, băi, n-au bani de curse lungi, nu crezi că le era mai uşor să-i aducă de la Buhăieni, Ciorteşti, Costârgaci, Cucuteni, Glodenii Gândului sau Dagâţa decât de la Bucureşti? =)) 

Saturday, 22 January 2011

De-a “V-aţi împinselea”,
cu căruţu’ on the highway to hell =))

Ăsta construit fizic după două axe divergente şi psihic tot în şantier, deşi terminat totuşi, s-a gândit că-i prea frig să mai coafeze vreo oaie întru vizibilitate media, aşa că s-a reîntors la ai’laltă specialitate, de şofior de căruţ pân mall. Nu numai că mi-e foarte lene să scriu despre asta, dar a scris aaaaaaatât de dumnezeiesc Diana Tuşa despre filosofu’  din spatele căruţului, încât orice-aş adăuga eu strică la feng shui. :))
“Proclamaţia de la Mall”? =)) Aplauze, Dianaaaaaa!
______
Update: Şi încă ceva buuuun bun de tot! =)) 

Friday, 21 January 2011

Proşti, proşti, da’ nici chiar aşa

Un bun prieten economist aduse vorba azi la o cafea de reflectarea verzei din economie în vraiştea din imobiliare. Şi pentru că e un băiat foarte sintetic şi bine luminat inclusiv într-ale vorbelor, făcu şi un rezumat minunat al cretinismului practicat cu pretenţie de psihologie dăşteaptă de către viermii domeniului: 
“Traducerea creşterilor de preţuri din imobiliare cu care speră să învioreze piaţa cizmele din domeniu ar fi cam aşa: observând că ofertele sunt aceleaşi locuinţe nevândute de mai bine de un an, cea mai inteligentă concluzie la care putem ajunge e că, dat fiind că nu s-au vândut de mai bine de un an în continuă scădere a preţurilor, cel mai deştept lucru la care ne duce capu’ e să creştem preţurile, pentru că atunci, lumea care şi-a epuizat între timp resursele puse deoparte întru compensarea reducerilor de salarii şi a creşterilor de preţuri va sări repede să cumpere locuinţe cu habar n-avem ce, ca să nu se scumpească şi mai rău.”
Este că-i frumos? =))

Ssssoft Return

photo by Cuba Gallery

Wednesday, 19 January 2011

Dar voi de ce dracu’ faceţi copii, cretinilor?

Avertisment: Text scris sub impactul unor nervi întinşi rău de vizionarea în mărime naturală a unor episoade de natură să-ţi crească un pistol încărcat în mână.
Întru descărcare nervoasă, m-am gândit să vă mai zic şi despre un efect al comunismului poate mai pervers decât multe dintre alea pe care le-aţi aşeza pe scaunele din primul rând la prima vedere: familiile răvăşite. Şi sunt două categorii de familii de genul ăsta: cele răvăşite pe parcurs şi cele născute răvăşite. Din prima categorie cred că vă e clar ce familii fac parte – alea cu soţi împrăştiaţi prin bunul program de încadrare forţată în câmpul muncii la capătul pământului, ca să nu mai zic de alea cu membri revoltaţi împotriva Mecanismului Progresului şi potoliţi prin mijloace specifice. Categoria 2 însă mi se pare de mare subtilitate psihiatrică. Familiile născute răvăşite sunt, de exemplu, cele în care au rezultat copii nedoriţi. Nu toate femeile aveau curajul să se arunce într-o vitejie cum cunoaşteţi din auzite sau măcar din “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”. Majoritatea se conformau regulilor sporului natural obligatoriu şi contribuiau cu un număr variabil de copii la întinerirea patriei. Ce urma după? Cum ce urma? Tratamentul copiilor în regim de paraziţi care trebuie să fie recunoscători că trăiesc. Copii dresaţi mai degrabă decât educaţi. Copii crescuţi să confunde frica şi recunoştinţa între ele. Şi în general să confunde lucrurile venite din exterior cu cele venite dinăuntru. Copii-recipiente ale frustrărilor părinţilor. Copii malformaţi după malformaţiile familiilor lor, greu de pus împreună unii cu alţii – asta ca să nu vă mai minunaţi atâta de ce nu există solidaritate şi spirit de echipă în ţara asta. Nu poţi să creşti un copil în regim de luptă individuală şi adaptare pentru supravieţuire, ca mai târziu să aştepţi de la el solidaritate cu alţii şi revolte pentru un bine care excede propriile-i limite şi propriile-i beneficii. Una peste alta, familiile astea răvăşite din introducere au avut şi “norocul” să se întâmple într-o societate a statului împreună cu forţa – vezi imposibilitatea de a pleca din ţară, dificultăţile nefamiliştilor care nu prezentau potenţial de înmulţire etc.  – şi asta s-a tradus în evitarea divorţurilor, desigur, şi cu participarea bisericii la îndobitocirea în masă până la lipsa de discernământ între oportunitatea de a fi în viaţă şi viaţa văzută ca un bun primit oricum pe nemerit, despre care n-ai voie să te plângi şi pe care n-ai voie să-l modifici după bunul plac. De-aici putem deduce în ce hal de polarizare în captivitate s-au dezvoltat familiile cu părinţi rămaşi împreună împotriva naturii şi care în timp s-au mai ales şi cu un număr de copii nedoriţi pe care şi-au putut manifesta în voie toate dereglările interne. Mai departe, copiii respectivi ce fel de familii credeţi că au dezvoltat? Chiar şi după căderea comunismului, poftim. Familii LA FEL cu cele în care au crescut. Pentru că acum ei erau deformaţii care se-nmulţeau nejustificat – fie şi numai din lipsă de educaţie într-ale contracepţiei. Ei erau acum şi părinţii care rămâneau împreună împotriva naturii, ca efect al mentalităţii insuflate şi de familie, şi de biserică, şi de toată societatea în general.
Problema mea e cu cei care s-au născut mult prea înspre finalul epocii ăleia (dacă nu chiar după căderea comunismului) ca să mai aibă o scuză pentru fabricatul de copii din greşeală sau pentru captivitatea în căsătorii contra naturii. Ştiu, de-aici începe discuţia cum că lipsa de informare conduce la toate, lipsa de educaţie, lipsa de tot felu’. Dacă v-aş scrie de pe malu’ Thames-ului, probabil că v-aş acorda credit la faza asta. Dar scriu din mijlocul aceluiaşi mare rahat în care-aţi crescut şi voi, trântindu-mă de voi şi de măgăriile voastre (şi ale mele) la tot pasul! N-aveţi nici o scuză. Nu mai aveţi nici o scuză. Obişnuiţi-vă! Alţii înaintea noastră au plătit pentru prostia şi demenţa altora. Noi nu plătim decât pentru prostia noastră. A venit şi vremea asta, când costă enorm să votezi ca un bou, a venit vremea când răspunzi direct de tot ce ţi se-ntâmplă pentru că ţi-o tragi neprotejat cu cine se nimereşte, a venit vremea când copiii accidentali suferă în primul rând din cauza părinţilor şi abia apoi din cauza maşinăriei de stat, a venit vremea când, dacă pentru confort material rămâi căsătorit cu cine nu trebuie, răspunzi direct pentru deformările cu care se aleg copiii tăi. Învăţaţi să mai şi plecaţi, oameni buni, e firesc să o mai şi dai în bară la modul cel mai gros, dar faptul că ţi-a ieşit mâncarea ca dracu’ nu-nseamnă că trebuie să şi obligi pe cineva să o mănânce. Zilele astea s-a nimerit să-mi treacă prin faţa ochilor o colecţie impresionantă de copii greu de recuperat psihologic din cauza imbecilităţii părinţilor – pe de o parte că i-au făcut din motive de lipsă de educaţie şi i-au păstrat din motive de înţelegere distorsionată a noţiunii de moralitate (aşa încât avortul le-a părut mult mai brutal decât “cadorisirea” pruncilor cu o viaţă infernală), pe de altă parte că n-au ştiut să plece din viaţa lor atunci când absenţa era cel mai bun lucru care le mai rămăsese de făcut (pentru că, nu-i aşa, e greu de înţeles că o familie cu un singur părinte – eventual capabil să-şi refacă viaţa – e o variantă clar preferabilă unei familii cu un părinte şi o piatră de moară).
Rezumând, noi, cei care, uite, suntem cu internetul în farfurie de dimineaţa până seara, nu mai avem după ce să ne ascundem când o dăm în gard! Da, poţi să fii criminal nu numai luând viaţa cuiva, ci şi dându-i una de mizerie!
Nu fiţi măgari, citiţi dracului şi ce trebuie!

Tuesday, 18 January 2011

Noi bunătăţi via Mugur Ciuvică & GIP

Cât spirit de echipă, câtă determinare, câtă perseverenţă
din partea acestui bun creştin şi colaborator,
pe numele lui de servitoare proastă, Băsescu Traian. =)) 
Găsiţi dovada meritocratică pe blogul GIP.
Şi o lămurire scurtă, tot via Mugur Ciuvică, ieri la Ştirea Zilei:

...and my phrase is: Click to enlarge. :)

Pen'ca a zis veru' Turambar, ne insssspira.

Monday, 17 January 2011

Friday, 14 January 2011

Două categorii de măicuţe proaste

Din nou scurt, că deja e plictisitor – observ că şi liberalii, din partid sau nu, se împart în două categorii groase de extremişti extrapuri la suflet, restul fiind cantităţi neglijabile:
1. Pe de o parte sunt ăia care nu vor să se atingă de PSD, că e bă’eţi răi şi mai ales curvari.
2. Pe de alta, sunt ăi’lalţi tălăi, care au înţeles din toată povestea cu alianţa mare că de-acu’ încolo avem să holbăm nişte ochi mari şi tâmpi de iubire înspre PSD şi ca atare musai să ne reconfigurăm organele interne în formă de socialism liberal.
Adunaţi-vă dracului odată, fir-ar să fie! Avem un scop clar şi un singur mijloc viabil şi gata! Nu e cu iubire, nici cu prostituţie nu e — nu puteţi să vă prindeţi naibii odată că e matematică din topor şi supravieţuire în regim de junglă? Ori ne salvăm pielea împingându-i la fund pe băsişti, ori îşi fac băsiştii mănuşi de motociclist din pielea noastră. Cum să vi se explice mai clar?!
Doaaaaaaamne, dac-aţi şti cât îl urăsc pe Ponta, pfffff! Da’ de la Băsescu fac acid la stomac şi-mi fac plămânii rocada mare! E chiar aşa de simplu şi de scos din priza ideologiilor lu’ peşte, dacă vă vine să credeţi!

Wednesday, 12 January 2011

...si i se spunea... Miercurea Zeilor =))

Only the chosen few know why it's sssunny today. :D

Tuesday, 11 January 2011

Winged Migration - asa-i zice documentarului :)

Dupa ce ne-am enervat un pic in spirit de solidaritate cu
Tudor Ciuhodaru, zic sa compensam putin:

Diferenţa dintre absentul Ciuhodaru
şi prezenţii băsişti


Ştiţi mizeria deja, nu mai reiau. De altfel, nu scriu mult, că n-am de ce, treaba e clară: Tudor Ciuhodaru lipseşte de la Parlament ca să-i păstreze pe unii în viaţă, în timp ce băsiştii se prezintă la acelaşi Parlament ca să le facă celor mai mulţi viaţa imposibilă. Chestie de gust.

P.S.: Dacă ar fi fost medic veterinar, l-aş fi rugat pe Tudor Ciuhodaru să petreacă mai mult timp la Parlament, pe la un anumit grup parlamentar..., printre pacienţi. :))

Monday, 10 January 2011

Sunday, 9 January 2011

În orice caz, nu cu o singură mână
sau Enigma dreapta-stânga pentru proşti

Iulia Huiu a explicat foarte elegant şi concret care-i treaba cu stângile şi dreptele şi la ce e bună simetria bilaterală pe care noi oricum n-o putem dezvolta pentru că n-avem în raport cu ce, din lipsă de coloană vertebrală. Mie, sincer, mi-e lene să mai povestesc aspecte economice şi sociale cu indivizi şablonizaţi şi prevăzuţi cu conopide şi verze creţe în loc de creiere, în speranţa că poate-or isprăvi de-şi deversat secreţiile nefericit odorizate despre cum sunt liberalii şi social-democraţii nişte nenorociţi care ne zgârie pe doctrină cu apucăturile lor unificatoare. Să vă traduc un pic totuşi cum e treaba cu dominanţa dreptei şi dominanţa stângii: pe lumea asta există dreptaci şi stângaci (de astă dată nu în sensu’ de neîndemânatici). Numai că asta se observă la treburi fine, de exemplu când scrii sau când desenezi. Când hămăleşti la saci cu ciment şi când cari mobilă e mai puţin relevant! Singura treabă sigură e că astea-s acţiuni care trebuie făcute cu ambele mâini deodată.
La fel ca răsturnarea clanului băsist.

Ia, exersaţi-vă deşteptăciunea doctrinoidă pe aşa ceva, dacă vă mai arde.

Saturday, 8 January 2011

Friday, 7 January 2011

Fraţilor, noi copii în eprubetă nu facem, clar? :))

Din categoria “Atât ne duce capu’”, aceeaşi sclipicioşi care cred că partidele se trimit în opoziţie SĂ FACĂ ceva, de unde şi replici din colecţia “Da’ Crin/Ponta de ce nu face nimic???”, revin acum cu noua performanţă stupidiformă, anume de-a arunca tone de rahat peste singura variantă în care opoziţia poate să chiar facă nişte lucruri: ieşind din opoziţie, prin formarea unei noi majorităţi. Mă’ oameni buni, voi vă daţi seama în ce situaţie ilogică vă azvârliţi? Pe de o parte ne cereţi să facem copii, da’ pe de alta urlaţi ca rămaşi fără curpapir în plină dizenterie “Vaaaaai, săriiiiiiiiiiiţ’, le-a pus Crin mâna pe ţâţă pesediştilor!!!”. Păi sublimilor, cum vreţi să rezulte o majoritate nouă fără intersecţii între partidele de opoziţie? Vreţi să se cumuleze aşa, sigilate-n pungi separate, soluţii de dreapta şi soluţii de stânga care să funcţioneze deodată şi contradictoriu, fără armonizare? Mmmnu nu, ovulu’ trebe musai fecundat întru prolificitatea procesului, zău, al’fel nu iese copilu’ program politic – aia ce ziceţi voi se cheamă că ne autostimulăm în aceeaşi încăpere.
Acu’ serios, îi aud pe unii cu isteţimi despre cum nu-i mai reprezintă PNL-u’ şi că trebe de mare grabă inventat un nou partid liberal. Eu zic să v-apucaţi voi – ieri, hlizindu-mă cu Lilick pe tema asta, mi-a venit în minte şi un nume potrivit pentru aşa proiect politic virgin şi veşnic verde şi de nepătruns, adică partid de opoziţie prin statut: Partidul Naţional “Inactivia”. :)) Ia, la treabă! Serios acum, în momentul ăsta simţiţi ceva din reprezentarea aia preacurată care vi se-ntâmplă, cu un PNL şi un PSD în opoziţie şi cu băsiştii spărgându-vă ouă clocite-n cap?
P.S.: Pun pariu că despre o colaborare PNL-UDMR n-aţi urla în acelaşi hal, chit că actuala tărăşenie curvilinie n-ar fi veci posibilă fără ridicările de fustă ale ungurilor. Îmi place de voi, că nu sunteţi habotnici – aveţi doar opţiuni bine definite în materie de curve.

Wednesday, 5 January 2011

Şi pacienţii stau în gunoi – zic să-i urmărim!

Şşştire: “STS construieşte reţeaua care va urmări şoferii pe stradă.” (Cotidianul)
Vreţi să ziceţi pe uliţă. Eu mă bucur că nuş’ cum dracu’ se face, dar toate modernizările şi dezvoltările de toate mamele şi tot ce implică nişte investiţii-monstru se-nfundă fie la tanti Leana Cocoş, fie la oareşce Servicii. E bine să-i urmăriţi pe şoferi şi cu caleidoscopu’, dacă vă descurcaţi şi costă suficient de mult, ce mai contează că şoselele pe care-i urmăriţi sunt construite parcă de-al naibii să se lase cu accidente cât de multe? Şi ce contează că din accidentele alea rezultă, pe lângă foarte mulţi morţi, nişte pacienţi care trebuie trataţi în regim de urgenţă de către iubitul sistem medical despre care nu mă mai apuc să povestesc? Lasă, bine că-i aveţi traş’ în film pă şofiori, în rest, descurce-se. Da’ uite, de-aia zic şi eu, că tot mergeţi voi pe principiul “Dacă nu le putem oferi nimic, măcar să-i urmărim!”, n-ar fi o idee rea ca acelaşi STS, fireşte, să-i tragă-n bandă şi pe pacienţii care stau internaţi în coteţele alea pe care le ştim şi poate faceţi şi publice imaginile cele mai spectaculoase, cu semimorţii ăia, vai de mama lor, descompunându-se pe bază de asigurare medicală. Chestie de continuitate, ştiti, printre altele,
“Un' se duc şoferii când ies de pe şosea?” 

Tuesday, 4 January 2011

Tot de bucurie ca organismul ma-ntelege si m-ajuta

...cu pretexte de mare seriozitate, rasfirate cu mult bun-simt. =))

Monday, 3 January 2011

Sunday, 2 January 2011

Biserica Ortodoxă cu o mână-ntinsă
şi cu una ocupată =))

Oh god, oh no, this is not real, no way, not here, not in my house, not in my life! =)) Ştiţi, tata e fana... bisericos din fire, fapt pentru care tocmai a venit popa la cerşit, ca-n fiecare an. (Accidental, popa mi-e şi ceva unchi de gradu’ 3.) Să vă spun cum fu: tocmai stăteam la poveşti o armată întreagă, când deodată se auziră lălăiturile beţivăneşti ale popii şi însoţitorilor. Bun, îi pofteşte father-u’ pios la masă p-ăştia, taie chitanţele aferente în numele Domnului, după care debutează popa într-ale SF-ului: “Două rânduri aş mai vrea să vă spun, am dori să mai avansăm cu construcţia bisericii şi vă-ntrebăm şi pe dumneavoastră dacă doriţi să vă cumpăraţi scaune – tocmai facem lista ca să putem da comandă. Costă 700 de lei bucata...” (La faza asta deja se vedea pe mine că stau să crăp de râs, îl umfla şi pe popa râsu’ amestecat cu jenă, deja abera fluent despre ornamente şi tabureţi incluşi sub scaun, ne era noo milă de postura-i penibilă, nici dacă venea cu rochia aia ruptă-n dos sau dacă-l apuca vreo erecţie rebelă nu ieşea atât de prost, oh god, you Father of this poor creature!  :))))) Din motive de jenă, se lăsă o linişte amplificatoare cum n-aţi mai ascultat nici pe casetele goale din vremurile de glorie ale casetofoanelor, că şi alea aveau un fâşâit plin de înţelepciune! Ei, ca să nu mă ia râsu’ numa’ pe mine, am zis că mai bine dau tonu’ întregului cor, că se vedea clar că abia se mai puteau ţine şi restu’. Moment de contact vizual prelungit între mine şi popa de gradu’ 3. Adică popa unchi de gradu’ 3, I mean. Şi zic fin, să nu-l ia cu inima, păstrând conexiunea vizuală: “Sunt... electrice?”
Ei, în momentu’ ăla s-a spart efectiv ceva în univers, feţele crăpânde de-atâta încordare dădură drumu’ unei furtuni de hlizeală de se surpa pământu’ sub noi. =))
(Nu mai are sens să vă povestesc bâlbâiala de complezenţă prin care încercă popa, printre propriile-i hohote, s-o dreagă înapoi înspre alea sfintele – cert e că, n-am nici un dubiu, de-aci-ncolo în fiecare casă în care va intra cu versu’ comercial despre scaune, îl va umfla o mamă de râs de-ăla de toată nefericirea, de s-o duce dracu’ toată afacerea. :)))) )
Bine, Biserica Ortodoxă, bine! =))
Hai cu scaunele!

Cel mai cu stil luat în braţe

Evident, iar încep: dansaaaaţi, oameni buni, dansaţi! :))
Face bine la comunicare, serios, puneţi mâna şi dansaţi, să vedeţi câtă bună înţelegere a tot felu’ de lucruri are să vă ajungă din urmă!
 photo by Nige Chadwick

A doua zi

Din an, am vrut sa zic. :))

Fără dans..., _____________ :))